Intrebari de Sarbatori Fericite

In general:

-Oare oamenii sunt facuti sa creeze? Si cati isi dau seama de asta?

-De ce unii oameni vor numai sa distruga? Sau nu isi dau seama ca fac asta...

-Ce ne impinge catre creatie? Dar spre dezastru?

Muzica, filmul, cartile, iubitul/a...ele ne dau mai mult decat apreciem noi:

-De ce de o melodie veche nu te plictisesti niciodata? Pentru ca e creata de clasici, de “grei” de instrumente clasice si nu de QWERTY?

-Dar de o melodie noua, pe care o asculti de 12 ori si nu mai vrei sa o auzi niciodata? Pentru ca e facuta sa fie ascultata si platita? Si atunci cand ascult melodii vechi de 1000 de ce le-as mai asculta inca pe atata?

-De ce pot sa lucrez, sa creez, sa dorm, sa fac orice cu Pink Floyd la maxim in casti? Si de ce nu pot face altceva decat cel mult sa conduc masina cu hit-radio-bieber-music-from-today-but-not-tomorrow-or-never? Ca nu pot sa zic ca sunt lesinat dupa rock...

-De ce iti dau lacrimile si te trec toti fiorii cand asculti o chitara live si ramai la toate rece cand asculti aceeasi melodie la un super-sistem de sunet?

-De ce atunci cand auzim o melodie ne aducem aminte EXACT de ce se intampla pe vremea cand o ascultam?

-De ce carte&muzica&ceai / carte&un-vin-bun/muzica pe fundal mi se par mai misto decat orice entertainment 3dfullHD1080p si totusi vreau sa-mi dau pe un televizor „plin de hd” banii in loc sa imi iau de banii astia muzica, ceai, vin si carti?

-De ce ma impresioneaza 2 fraze dintr-o carte de 10 ori mai mult decat 10 filme cu adevarat bune? Si imi aduc aminte de ele in chiar si dupa ani si ani? Se pare ca totusi pe lumea asta cuvantul este cel mai puternic. Personal mie mi se pare ca orice culoare paleste in fata unui cuvant bine gandit si mai bine scris.

-Unii oameni pot picta cu cuvinte?

-De ce inainte cand stateai cu jumatatea ta te bucurai mai mult de camaruta in care locuiati decat de casa mare in care stati acum?

-De ce nu se fabrica numai paturi mici in care oamenii sa doarma mai aproape unul de celalalt?

-De ce oamenii merg 2 minute cu masina pana la servici? De ce nu merg cel mult cu bicicleta?

-De ce trebuie sa platim excursii scumpe ca sa ne simtim bine?

-Si de ce uneori neglijam familia? Ca sa ne permitem excursiile de mai sus?

Sunt sigur ca ne suprapunem pe anumite intrebari, poate ca unele, acum ca le vedeti scrise v-ati dat seama ca  le aveati in minte. Si poate o sa raspundeti la cele la care eu nu am gasit cheia, poate le banuiti raspunsul. Ei bine, aveti tema de gandire...Puteti completa, puteti comenta, puteti raspunde. Mai ales ca acum o sa urmeze o perioada linistita plina de cei dragi, iubire, carte, ceai, muzica buna, film, vin fiert, brad, beteala, zapada, colinde, liniste..adica ceea ce cu adevarat conteaza....Sarbatori Fericite!

O ZI DIN ANII CEI FRUMOSI

Fetita noastra are 4 ani si 10 luni. Si in curand va avea 4 ani si 11 luni. Oau. Stiam asta, nu a fost o noutate pentru mine. Doar ca ieri m-a lovit din plin realitatea asta pe care parca tind sa o resping. Parca as fi vrut sa aiba 2 ani si 10 luni, si acum in sinea mea as dori lucrul asta. Nu sa trebuiasca sa se termine gradinita si sa inceapa scoala cu noua clasa zero. Da, da, toti mi-au zis pana acum, e ca si gradinita, nu sunt mari diferentele, dar totusi, e scoala, nu mai e la gradi, merge deja la scoala! Cand a trecut timpul asta asa de repede? Parca ieri au fost primii pasi, parca ieri a renuntat la olita (ei, spre rusinica noastra chiar acum un an si ceva), parca ieri a zis pentru prima data tata/mama/taia/maia…

Deci trebuie sa ma obisnuiesc cu ideea, fetita mea a crescut si creste sanatoasa in continuare si pentru asta sunt recunoscator si ma bucur pentru ca este cel mai pretios lucru de pe lumea asta pentru noi. Si ma bucur de fiecare dimineata cand merg cu ea si o duc la gradi si eu/mami spunem in gluma (inca): hai Oli, hai mai repede ca trebuie sa ajungi la timp la scoala! Iar ea se uita mirata si ne corecteaza foarte serioasa: “La gradi mami, la gradi, nu stii ca nu merg inca la scoala???”. Si in fiecare dimineata, fara exceptii imi spun ca aceste clipe sunt UNICE si ma bucur de fiecare minutel, chiar daca suntem in intarziere si uitam de anumite lucruri. Chestii de zi cu zi, dar care se intampla numai acum, anii astia putini si frumosi.

Si stau si ma gandesc ca nu stiu cum vor fi urmatorii. Ma sperie uneori ce vad in jur, oameni care nu apreciaza educatia, bacalaureat ratat, scoala ignorata, promovarea inculturii, chestii deja devenite probleme obisnuite la care oamenii ridica umerii. Sau pleaca si merg sa lucreze in strainatate pentru a-si intretine familia. Ok, exista o parte din acestia pe care ii admir pentru curajul si taria de a face lucru acesta. Sa isi lase sotia sau sotul si copii si sa mearga la munca in afara, sa lase in urma toti acesti ani, sa PIARDA toti acesti ani pentru ca familia lor sa aibe ce sa manance. Dar aici este alt episod pe care il vom dezvolta in sezonul urmator. Acum doar dau un mini-semnal.

Deci, fetita mea va urma clasa zero. Incet-incet va da piept cu lumea si cu ceilalti. Si va creste frumos, de asta o sa avem si noi grija asa cum am avut si pana acum. Libera sa aleaga, bucuroasa sa invete tot timpul lucruri noi, fericita ca face asta ca si o joaca, o vom pregati si noi pentru ceea ce va urma in viata. Si chiar daca ne luptam cu timpul, cu joburi complicate, cu sarcini interminabile si imposibile trebuie sa ne crestem copii acasa, nu prin telefon. Ei cresc la fel ca si noi si trebuie sa se dezvolte, sa devina independenti, sa isi urmeze propria busola, propria chemare si sa fie fericiti.

Asa ca, viitori parinti, un sfat (nu de la mine personal, dar in care ma regasesc – google it, “schimbarea”): “Sa ne uitam la aceasta mica si frumoasa creatura, si sa spunem cu adevarat: Grozava treaba Doamne, grozava treaba. Nici ca se putea sa fie mai bine. Ne ocupam noi de aici incolo.”

WHY NOT TO DELETE YOUR FACEBOOK ACCOUNT sau mai bine zis cum sa ajungi sa te casatoresti pe facebook

"How to delete your facebook account”…buna intrebare…stiati ca exista chiar si tutoriale pentru aceasta. Ei bine, daca nu stiati  inseamna ca aveti multi prieteni si sunteti o fire sociabila sau pur si simplu nu prea sunteti prieteni cu calculatorul.

Am incercat sa fac asta zilele trecute, ma saturasem sa tot verific ce mai fac ceilalti, prefer mai mult povestile la telefon sau la un pahar de bere si un covrigel. Am apasat delete, dar, mr. facebook si-a mai incercat inca o data norocu’. Nuuu, nu cu intrebari de genul, are you really really really sure ca vrei sa parasesti viata virtuala si sa mergi in sfarsit la o bere reala cu prietenii? I-as fi zis ca da, sigur sigur sigur. Dar, Mr. Facebook stia numele sotiei mele si mi-a servit pastila (traduc): esti sigur? Nu o sa mai fii “connected” cu sotia ta!...si uite asa, in acest moment sunt inca fericitul posesor al unui cont de facebook si al unei sotii frumoase cu care sunt connected. De aici am inceput sa imi pun niste intrebari si iata concluziile:

Deci un site de genul asta chiar ajuta. 

Va va face sa va simtiti mai aproape de cei dragi, sa gasiti oameni pe care i-ati uitat si cu care aveati niste amintiri, sa gasiti alti oameni carora sa le spuneti cu drag “prietene” sau “la multi ani” chiar sa ajungeti sa va gasiti perechea si sa va hotarati sa faceti pasul cel mare. Cu o cerere live sau, de ce nu, online.

Puteti sa trimiteti invitatiile online, sa cautati rochia de miresica si costumul de mire, sa va planificati nunta online, sa primiti confirmarile online.

Sa puneti poze imediat dupa nunta (se presupune ca in timpul nuntii toti prietenii adevarati sunt alaturi de voi) si sa aveti copii frumosi, si sa sa va uploadati status-ul cu pozele lui bebe in primele ore de viata si apoi sa scrieti ceva de genul cum a scris un prieten de-al meu: “am pus poza cu Bebe. Ma duc sa lesin acum…”

Va dorim sa vi se intample numai bucurii!